Recunoştinţa – primul pas către împlinire

 

 

A trecut o săptămână şi o zi de când am intrat prima oară în Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Eforie Sud. Nici nu ştiam de existenţa acestuia, iar în afara vizitelor efectuate la câteva rude cu ocazia naşterilor n-am avut experienţe care să necesite drumuri prin spitale.

Am ajuns acolo cu soţul meu, care a necesitat o intervenţie chirurgicală, însă în fiecare zi în care am păşit în acel loc mi-am pus întrebarea: „care este scopul pentru care se întâmplă toate astea? ”.

Eram convinsă că până şi încercările de acest gen au o menire.

Acolo am văzut nenumărate cazuri de oameni aflaţi în imposibilitatea de a-şi folosi membrele, oameni care în ciuda faptului că se aflau într-o situaţie pe care sunt sigură că nimeni nu şi-ar dori-o, făceau glume şi haz de necaz.

Stau şi mă gândesc că toate aşa-zisele mele „probleme” de până atunci s-au şters parcă cu buretele. Erau de fapt nimicuri în comparaţie cu ceea ce trăiau acei oameni. Şi atunci am realizat… poate unul dintre scopuri este tocmai să învăţ să fiu recunoscătoare pentru tot ceea ce am: sănătate, familie, însuşi darul vieţii. Să valorizez ceea ce reprezintă soţul meu pentru mine, să apreciez relaţiile autentice pe care le aveam cu cei din jurul meu şi pe care le neglijam, într-un cuvânt să iubesc necondiţionat tot ceea ce am.

În timp ce mă plimbam prin spital am ajuns pe un coridor îngust cu câteva ferestre mici pe lateral. Prin perdeaua groasă am putut să observ marea şi soarele care mângâia valurile. Am dat perdeaua la o parte şi pentru prima oară după mult timp am apreciat faptul că mă pot uita la mare, că sunt o norocoasă şi o pot vedea în fiecare zi dacă vreau asta.

Am decis să împătăşesc acest lucru cu tine pentru că vreau să te pui în locul meu şi să te analizezi. Eu spuneam despre mine că sunt o persoană recunoscătoare în ceea ce priveşte viaţa. Şi totuşi în stabilirea dorinţelor şi obiectivelor mele nu porneam cu recunoştinţa în suflet. Credeam că se înţelege de la sine că apreciez ceea ce am, iar eu trebuie să mă focusez pe ceea ce vreau să obţin, pentru că nimic nu este autosuficient.

Viaţa mi-a arătat că recunoştinţa este o chestiune de atitudine, iar această atitudine determină felul în care ne raportăm la lumea în care trăim.

Se pot spune multe despre recunostinţă, dar ştiai că de fapt recunoştinţa este primul pas spre clarificarea acelor scopuri despre care vorbeam, spre descoperirea ta şi a talentelor tale?

Dacă rareori faci o pauză pentru a simţi sentimentul de recunoştinţă, atunci probabil că simţi şi tu uneori acel sentiment de plictiseală, frustrare, lipsă de satisfacţie sau goliciune.

Iar o schimbare către o atitudine apreciativă îţi poate aduce schimbări miraculoase în viaţă. Această atitudine este cea care te poate inspira să începi exact acele activităţi care sunt în concordanţă cu chemarea ta, implicit să descoperi care este scopul tău în viaţă.

Iată şi de ce:

- recunoştinţa te face să vezi părţile bune din tine şi din ceilalţi – atunci când te apreciezi şi manifeşti recunoştinţă pentru experienţele din viaţa ta vei putea trece la nivelul următor, vei evolua în loc să stagnezi sau să involuezi; exact la fel se întâmplă atunci când manifeşti recunoştinţa pentru fiecare om din viaţa ta: vei însemna ceva pentru acea persoană pentru că o ajuţi să devină mai bună, o încurajezi şi o susţii;

- recunoştinţa te face să crezi că tu poţi realiza tot ce visezi – în adâncul sufletului tău ştii că fiecărei dorinţe îi corespunde o posibilitate de a o realiza, însă mintea găseşte tot felul de scuze şi începi să te gândeşti cât de greu este, că ai prea multe pe cap, că n-ai talent sau experienţă la acel lucru etc.; cu cât practici mai mult recunoştinţa cu atât mai mult capeţi o atitudine pozitivă care îţi spune că deşi nu vezi calea exactă către îndeplinirea acelei dorinţe, ea există şi ţi se va arăta la momentul potrivit;

- recunoştinţa te pune în legătură cu acea parte din tine care ştie pe ce drum s-o iei – indiferent că tu crezi că ai un scop deja definit al vieţii sau că tu creezi acel scop cu fiecare zi din viaţa ta, recunoştinţa îţi face legătura cu cine ar trebui să fii. Acea parte din tine înţelege care sunt acele activităţi care îţi aduc fericirea şi începi să le practici.

Aşadar recunoştinţa înseamnă mulţumire, apreciere şi un sentiment de conştientizare a tot ceea ce primeşti. Înseamnă să-ţi trăieşti viaţa ca şi cum totul ar fi un miracol şi să conştientizezi permanent cât de mult ţi s-a dat.

Experienţa spitalului mi-a adus aminte de povestea faimosului violonist Itzhak Perlman. Acesta şi-a urmat pasiunea pentru vioară în ciuda faptului că la vârsta de 4 ani s-a îmbolnăvit de poliomielita şi a fost nevoit să poarte cârje tot restul vieţii. După mulţi ani, la începutul unui concert pe care îl susţinea în New York, una dintre corzile vioarei s-a rupt. Deşi toată lumea se aştepta să oprească concertul şi să-şi înlocuiască coarda, el a făcut către dirijor un semn de continuare. A reluat piesa de la punctul rămas şi a continuat să cânte cu numai 3 corzi. Acolo unde nu găsea notele pe corzile învecinate, reorganiza spontan totul, în aşa fel încât concertul să-şi urmeze cursul.

După încetarea aplauzelor, Perlman a ţinut să precizeze: „uneori este rolul artistului să descopere câtă muzică frumoasă se poate produce cu ce ţi-a mai rămas.”

 

Abia după mult timp am înţeles că recunoştinţa înseamnă atitudine.

Aşadar, chiar şi când lucrurile nu se întâmplă aşa cum ţi-ai fi dorit, fi recunoscător pentru experienţa pe care ai avut-o pentru că ai câştigat înţelepciunea de a gestiona următoarele situaţii diferit.

Studiile comportamentale şi psihologice au arătat că practicarea recunoştinţei aduce o îmbunătăţire calitativa a vieţii. Oamenii care mulţumesc des sunt mai fericiţi, mai optimişti, îşi îmbunătăţesc sănătatea, îşi întăresc relaţiile şi reduc stresul zilnic.

Fie că alegi să ţii un jurnal în care scrii zilnic de la 3 la 10 lucruri pentru care eşti recunoscător, fie că îţi manifeşti în scris sau verbal recunoştinţa faţă de persoanele care au avut un efect pozitiv asupra ta, încearcă să practici zilnic această atitudine şi vei vedea diferenţa.

Şi nu uita:

“Motivatia este cea care te porneste. Obiceiul este cel care te mentine in miscare.” Jim Rohn

Fă din recunoştinţa zilnică un obicei.

 

În final, te rog să-mi laşi un comentariu şi să-mi spui pentru ce simţi recunoştinţă în viaţa ta.

 

Te îmbrăţişez cu drag,

Simona!

Poţi să te abonezi la newsletter pentru a fi la curent cu noile informatii de pe blog!  Vei primi totodată materialul gratuit "4 metode pentru a crea viața pe care o dorești"

Tot ce trebuie să faci este să completezi formularul de mai jos, apoi să confirmi cererea de abonare cu un click pe link-ul din emailul primit.

Articole asemanatoare:

Lasa un comentariu prin facebook:

comentarii prin facebook!

Powered by Facebook Comments

42 comments
Szekely Eszter
Szekely Eszter

Multumesc Simona pentru articol.Iti sunt recunoscatoare ca a venit intr-un moment cand aveam nevoie de el.

Marcela
Marcela

Îi sunt profund recunoscătoare în primul rând lui Dumnezeu pentru mila, bunătatea,îndurarea și iertarea Lui nemărginită față de mine,față de dragii mei, față de om în general, dar și tuturor celor prin care El lucrează în chip minunat în viața mea.

Cap Iulia
Cap Iulia

Este un semn de intelepciune si iti sunt recunoscatoare ca ai recunostinta si pentru noi.Multumesc.

Iordache Toni
Iordache Toni

Salutari, Recunoștința face parte din viata mea zi de zi pentru ca eu consider ca viata este un dar de la Dumnezeu și univers. În fiecare seara înainte de culcare multumesc divinității și universului pentru ziua care s-a încheiat, pentru ca am o familie extraordinara, pentru ca suntem sănătoși, pentru ca avem ce mânca și ce bea, pentru ca avem un acoperiș deasupra capului, pentru ca vedem, simțim, auzim, citim, scriem ...etc pentru toate darurile vieții.

Tudor
Tudor

Multumesc! Simona, ca de fiecare data imi place ceeace scrii! Multe din explicatii le-am citit in cartea:Magia – Rhonda Byrne! Tu ai pus "sare si piper" si ai vorbit frumos cu exemplul personal! Recunostinta este practicata de secole si doar prin recunostinta ne ridicam si gasim "caile de acces" la raspunsurile noastre! Succes in continuare si multumesc!

Alina Claudia
Alina Claudia

Pentru faptul ca respir, ca sunt sanatoasa, ca am cunoscut niste oameni minunati, ca am prieteni frumosi, de incredere. Sunt recunoscatoare ca imi place jobul meu, il iubesc. Sunt recunoscatoare ca am sansa sa lucrez cu oameni mari:). Sunt recunoscatoare ca am o familie minunata. Sunt fericita si extrem de recunoscatoare ca am casuta mea:) Sunt fericita ca pot sa scriu si ca pot sa citesc carti superbe. Sunt recunoscatoare lui Dumnezeu pentru absolut fiecare moment din viata mea si pentru fiecare om pe care l-am intalnit.

Pavel Popoaca
Pavel Popoaca

" Mă doare tot ce iubesc acum, pentru că presimt în orice frumuseţe sfârşitul, dar poate că aşa arată adevărata iubire..." Octavian Paler " Nu-mi pare rău că mor, singurul meu regret este că nu m-am priceput să trăiesc." Dorel Visan "Taina omului este.. omul însuşi! Taina lui Dumnezeu e pretutindeni." Dorel Visan

mika
mika

asa este...pacat ca doar dupa un mare necaz..ne dam seama ca trebuie sa multumim pentru tot ce avem...si ce putem...asta ne intareste...

Balas Teodor
Balas Teodor

Tata avea o vorba:" cheia fericirii nu este sa ai tot ce iți place, ci sa îți placa ce ai". Articolul: frumos, dar mai ales adevărat! In fiecare an merg la Spitalul Clinic de Recuperare Medicala Baile Felix; dupa 14 zile ma simt mult mai bine. Care o fi motivul? Apa+procedurile, sau ce vezi și constatarea ca ai multe motive sa te consideri norocos ca ești cum ești?

Livia
Livia

Draga Simona, Ai scris un articol minunat.Sunt recunoscatoare pentru tot....pentru ca te-am cunoscut si iti pot citi articolele,ca pot mirosi o floare,ca sunt sanatoasa,ca pot zimbi cand atat de multa lume nu mai are timp pentru asa ceva.Cred ca nu poti exprima in cuvinte sau e prea putin sa putem spune ca suntem binecuvantati cu sanatate,putere de a merge zi de zi mai departe.

Maria
Maria

Multumesc lui Dumnezeu ca are grija de fetita mea, multumesc pt. toate lucrurile bune si mai putin bune pe care le intampin, asfel invat sa trec mai usor prin viata, de asemeni multumesc Simona pt. activitatea ta care ne priveste si pe noi, cititorii tai!! cu stima si ganduri bune, Maria :)

Paraipan Cornelia-Mihaela
Paraipan Cornelia-Mihaela

foarte frumos articol simona!!!e adevarat ca de cele mai multe ori suntem atat de nmernici!!!mereu nemultumiti, macinati de frustrari si probleme, fara a ne gandi ca altii chir sufera cu adevarat!!sunt recunoscatoare ca sunt sanatoasa, ca mai am o mama pe lumea asta, ca am un barbat care m-a invatat ce este iubirea neconditionata si pentru fiecare zi cand am liniste in suflet!

Atomei Iulian
Atomei Iulian

Iti multumesc Simona !!! Iti sunt recunoscator!!!

Alex
Alex

Sunt recunoscator pentru faptul ca traiesc si ca Dumnezeu inca imi mai da zile. As fi putut fi in cu totul alta situatie sau as fi putut chiar sa nu exist. Din acest motiv sunt recunoscator! Chiar am primit un mare dar! Iti multumesc pentru articol! De azi incolo voi fi mai atent la cei din jur, mai multumitor si mai iertator si nu voi uita ca viata e un cadou foarte scump.

Ciprian Zaharia
Ciprian Zaharia

Frumos articol...cred ca e al doilea care il citesc la tine pe site. Eu inca nu am reusit sa fac nimic de la MIB incoace...

Bog Mil
Bog Mil

iti multumesc pentru aceasta postare, a fost interesant si .....multumesc pentru sfat.

Liviu Lungu
Liviu Lungu

Despre recunostinta nu pot decat sa-i multumesc lui Dumnezeu ptr tot ce am ,ce sunt ,ce fac, ce gandesc ,ptr absolut totul din viata mea .Ii multumesc daca se poate spune in fiecare clipa .

Annais
Annais

Excelent articolul tau Simona draga! Iti sunt recunoscatoare pentru ca mi-ai reamintit cat de importanta e recunostinta in viata noastra. Cred ca niciodata nu suntem suficient de recunoscatori pentru ceea ce avem... Imi place noul look al blogului. Felicitari si succes in continuare!

Trebuie sa asculti
Trebuie sa asculti

Nici nu-ti imaginezi cat de mult m-ai ajutat cu aceasta postare. Ma aflu intr-o perioada mai grea, si daca nu citeam acest articol, nu m-as fi gandit la recunostinta, ci mai degraba sentimentele negative ma invadau; deci, inainte de toate, iti sunt recunoscator tie. Sunt recunoscator ca sunt sanatos, si ca ma pot bucura inca de multe placeri ale vietii, exceptand cele in care sunt deficitar. Multumesc!

Banica Bogdan Petre
Banica Bogdan Petre

direct la tinta a mers acest articol.sunt cam deprimat in ultima vreme si ma bucur ca mai gasesc cate un sprijin.

Irina
Irina

Frumos articol, Simona. Iti multumesc ca mi-ai reamintit sa fiu recunoscatoare mai des.

Sorin
Sorin

Simt recunostiinta pentru tot ceea ce am in viata mea acum...si multumesc pentru asta ;)

Andreea Dumitru
Andreea Dumitru

Super articolul, draga Simo! Parca esti pe vibratia Unviersului... Chiar azi am participat la o conferinta minunata, in timpul careai chiar s-a vorbit exact despre recunostiinta. Este forta care declanseaza creatia. Cand traiesti intr-o stare de recunostiinta, te simti bine, te pozitionezi pe fregvente inalte, radiezi energie pozitiva si implicit, atragi lucruri frumoase in viata ta, care sa iti mentina acea stare de recunostiinta, fericire, binecuvantare. Si pornind din acest cadru, poti crea si obtine orice iti doresti. Revenind la intrebarea ta... Sunt recunoascatoare pentru ca exist, pentru ca imi traiesc pasiunea, pentru ca viata imi pune in cale in fiecare zi oameni si lucruri minunate, pentru ca traiesc o iubire frumoasa si autentica, pentru atat de multe lucruri, incat nici nu le pot enumara pe toate.... SI tie, Simo, iti multumesc pentru acest articol, pentru ca prin el mi-ai reamintit, pentru a doua oara pe ziua de azi, cat de important e sa simti recunostiinta! Multumesc, draga mea!

Monica Crucianu
Monica Crucianu

frumos, foarte frumos! Eu tocmai am trecut printr-un divort si ma stradui foarte mult sa trec peste chinurile acestuia, acum abia realizez ca nu am fost nici macar o clipa recunoscatoare pentru ce am avut si acum am pierdut! Poate daca stiam asta nu ajungeam in situatia asta! multumesc1

Simona
Simona

Da, viata ne trage de maneca daca noi incetam sa fim recunoscatori.

Simona
Simona

O sa tin minte asta: " cheia fericirii nu este sa ai tot ce iți place, ci sa îți placa ce ai" - un tata intelept. Multumesc, Teodor.

Simona
Simona

Straluceste puterea din tine pana aici, draga Livia!

Simona
Simona

Multumesc si eu, Maria, pentru toate feedback-urile tale. Mult succes in tot ce-ti propui!

Simona
Simona

Te imbratisez, Cornelia!

Simona
Simona

Si eu devin in fiecare zi mai recunoscatoare, pentru ca tot ceea ce mi se intampla este un dar! Multumesc ca mi-ai adus aminte prin commentul tau!

Simona
Simona

Multumesc, Ciprian. In ceea ce priveste "facutul" nu trebuie sa te invinovatesti, ci tu sa fii impacat cu tine si cu ritmul tau propriu de a te misca. O duminica minunata sa ai!

Simona
Simona

Ma bucur, Liviu, sa vad ca exista si oameni recunoscatori si constienti de importanta praticarii recunostintei. Multa intelepciune in continuare!

Simona
Simona

Multumesc, draga mea Annais! Te imbratisez si abia astept sa te vad!

Simona
Simona

Ma bucur ca acest articol a venit la momentul potrivit pentru tine si iti doresc sa ai putere si intelepciune pentru a depasi perioada aceasta a vietii tale.

Culea Maria Simona
Culea Maria Simona

Ma bucur ca articolul a ajuns unde trebuia, Bogdan, si iti doresc intelepciune pentru a lua cele mai bune deicizii pentru tine.

Simona
Simona

Se simte recunostinta pana aici, Sorin! :)

Culea Maria Simona
Culea Maria Simona

Si eu iti multumesc, Andreea, pentru energia pe care o emani prin toti porii, energie care vine in sprijinul celor din jurul tau!

Culea Maria Simona
Culea Maria Simona

Draga Monica, raspunsurile le primim atunci cand suntem pregatiti sa le acceptam. Asa cum am scris, eu cred ca toate lucrurile se intampla cu un scop. Tu va trebui sa-ti dai seama care este scopul pentru care treci prin toate aceste experiente si vei vedea ca in urma lor vei fi mai puternica.

Trackbacks

  1. [...] Acum 2 săptămâni, pe facebook circula unul din cele mai citite articole, scris de Simona – Recunoştinţa primul pas spre împlinire. [...]