Manifest pentru controlul emoțiilor (partea 1)

Schimbarea vine din interior. Orice ți-ai putea dori, fie că este vorba de viața profesională, relații, încredere în forțele proprii, recunoaștere, sănătate sau echilibru, pornește de la o stare emoțională care te va duce mai aproape sau dimpotrivă, te va depărta de ceea ce-ți dorești. Schimbarea interioară este schimbarea emoțională, iar schimbarea emoțională este calea de a recăpăta controlul asupra vieții tale.

 

***

 

Am fost întotdeauna uimită de capacitatea unor oameni de a fi stăpâni pe ei, curajoși, răbdători, calmi, plini de încredere în ei, flexibili și mai ales sinceri cu ei înșiși. De mic copil simțeam când cineva se preface. Copiii simt dincolo de aparențe.

 

Pe măsură ce am crescut am decis să acord o mai mare importanță celor care erau în mod natural modele pentru cei din jur și pentru mine inclusiv. Aceștia erau oamenii care păreau să aibă tot ceea ce-și doreau în viața personală și profesională.

 

Am observat însă mai târziu că aceste calități nu erau înnăscute. De cele mai multe ori erau antrenate, iar acei oameni păreau să controleze ceea ce se întâmplă în loc să se lase controlați de evenimentele din viața lor.

 

Punând cap la cap piesele de puzzle am găsit capacitatea de la care pornește succesul acestor oameni de admirat!

 

Capacitatea numărul 1 în succesul personal și profesional

 

Diferența între cei care emană sănătate, entuziasm sau împlinire și cei care sunt apatici, triști sau dezolați nu ține de noroc, destin și nici măcar studii academice.

 

Cei din urmă sunt efectiv paralizați de ceea ce se întâmplă, pe când cei dintâi își controlează cu succes stările emoționale.

 

Persoanele libere din toate punctele de vedere sunt în primul rând persoane libere emoțional.

 

Cu certitudine știai deja lucrul ăsta într-o formă sau alta și probabil ai auzit de nenumărate ori cât de important este să-ți controlezi emoțiile. Informațiile de genul acesta suna bine în teorie, dar viața reală vine și răstălmăcește teoria.

 

Asta pentru că plecăm încă din copilărie cu o părere greșită despre ceea ce înseamnă autocontrolul. Numai eu știu de câte ori am auzit: “Stai cuminte că așa se cuvine”“Nu ai dreptul să vorbești peste adulți” sau “Ar trebui să ai obrazul mai gros”, “Ești prea sensibilă pentru lumea în care trăim”.

 

Autocontrolul nu înseamnă blocare, negare sau luptă cu propriile trăiri interioare.

 

Oricine poate înțelege însă că este o lașitate să treci prin viață ignorând efectele emoțiilor. Pe măsură ce vei cunoaște mai bine emoțiile pe care le trăiești vei simți că te trezești dintr-un lung somn al necunoașterii. Nu căuta refugiu în ceață. Eliberarea din capcana emoțiilor este primul pas către libertatea pe care o meriți.

 

O nouă perspectivă asupra eliberării emoționale

 

Te invit într-o călătorie formidabilă, o călătorie în care vei simți mai multă liniște și control asupra emoțiilor nedorite decât ai simțit vreodată.

 

Libertatea din punct de vedere emoțional poate fi dobândită. Chiar dacă societatea de azi îți împinge limitele emoționale la extrem, meriți să te simți bine în propria piele, să ai zile în care stresul nu-și face apariția, să ai relații împlinite și echilibru între domeniile vieții.

 

Nu mi se pare normal să acceptăm epuizarea fizică și psihică, grijile și stresul. Nu e normal să trăim așa.

 

Asta nu înseamnă că cei pe care îi vedem lipsiți de astfel de simptome nu au de-a face cu ele. Presiunea emoțională din zilele noastre ne atinge pe toți, dar nu toți reacționăm la fel. Nu în toate familiile apare violența domestică, nu toți șoferii sunt irascibili în trafic, nu toți clienții de la coada de la magazin sunt iritați.

 

Cei care depășesc mulțimea sunt cei care trec peste adversități fără să atace, să-și piardă firea sau să deraieze de la ce și-au propus. Ei au înțeles că felul în care reacționează emoțional este o chestiune de alegere, o alegere care poate aduce sau înlătura starea de bine.

 

Pare imposibil?

 

liberFricile, iritarea, grijile, invidia sau gelozia, furia, perfecționismul, îndoiala de sine, neputința sau epuizarea nu dispar niciodată de tot. Ele pot fi însă transformate și asta am văzut la cei care au reușit și încă reușesc să-și păstreze echilibrul în orice condiții.

 

Scopul meu este să îți arăt cum te poți elibera de emoțiile negative. Libertatea este deja în interiorul tău. A fost întotdeauna. Ne-am născut liberi.

 

Poate pare absurd, dar mă simt obligată să scriu acest manifest. Am văzut în propria mea familie exemple de oameni minunați și puternici care s-au lăsat însă încătușați de emoții ce i-au împiedicat să trăiască cu adevărat.

 

Mi-am găsit adesea mama plângând singură în mijlocul nopții. Deși era și încă este o femeie extraordinar de puternică, uneori frica o punea la pământ. Grija zilei de mâine, răspunderea pentru cele două fete, regretul pentru deciziile luate cândva, dezamăgirile pe care viața i le-a adus pe tavă, epuizarea ca efect al nopților lucrate erau doar câteva din emoțiile negative ce n-o lăsau să doarmă.

 

Pe de altă parte, mi-am văzut tatăl trecând prin crize de nervi și gelozie, prin perioade de depresie înecate în alcool sau sentimente de îndoială și inferioritate.

 

Am fost la rândul meu afectată de tot ceea ce am văzut și auzit. M-am confruntat cu o excesivă timiditate. M-am îndoit de capacitățile mele și m-am comparat permanent cu cei din jurul meu. Mi-a fost teamă de viitor și am trăit frica lucrurilor noi. Am simțit nevoia de siguranță permanentă și m-am băgat în relații dificile. M-am simțit neajutorată și ghinionistă până am căzut în extrema perfecționismului.

 

Viața însă nu m-a dus întâmplător pe acele drumuri. Fără ele acum n-aș mai fi fost cea de azi.

 

Acum mă uit în urmă și știu că am fost extrem de norocoasă.

 

Mama și tatăl meu erau prizonierii propriilor emoții. Ei n-au avut acces la informațiile pe care le avem noi. Ei au crescut fără să conștientizeze că au de ales.

 

Astfel de informații erau ascunse maselor de oameni. Cu cât înțelegeai mai puțin despre ceea ce se întâmplă din punct de vedere emoțional, cu atât erai mai ușor de manipulat.

 

Astăzi nu mai e la fel. Azi poți alege. Nu contează de unde vii, contează unde mergi! Iar emoțiile pot fi motorul de care ai nevoie sau dimpotrivă, frâna ce te împiedică să înaintezi.

 

Stările emoționale

 

Cu certitudine ai trecut printr-o grămadă de stări emoționale de-a lungul vieții. Pe unele le-ai conștientizat, pe altele nu. În funcție de sensibilitatea ta la emoții, pe unele le-ai simțit mai puternic, în timp ce altele au fost doar senzații răzlețe.

 

Oricum ar fi, stările emoționale ne influențează viețile. O anumită stare arată felul tău de a fi la un moment dat. Starea nu este doar rezultatul emoțiilor, ci și al gândirii sau al semnalelor corpului.

 

Chiar dacă există funcții ale corpului ce pot fi măsurate în timp ce trecem printr-o anumită stare (de exemplu pulsul sau tensiunea arterială), știința nu poate explica ce înseamnă să te îndrăgostești sau să te enervezi.

 

Spuneam mai devreme că oamenii de succes își controlează stările emoționale. A controla o emoție înseamnă pe scurt a gândi rațional.

 

Cu cât emoția este mai liniștită, cu atât este mai simplu să gândești rațional. Cu cât emoția este mai intensă, cu atât gândirea devine mai încețoșată și devine dificil să păstrezi controul.

 

Și-atunci cum reușesc acești oameni?

 

Primul om care m-a marcat din punct de vedere al controlului emoțiilor negative a fost tatăl meu vitreg. Era total opusul tatălui meu.

 

Dădea dovadă de răbdare, calm, înțelegere și compasiune mai ales atunci când evenimentele din familia noastră nu erau favorabile.

 

Uitându-mă în urmă știu că această capacitate a lui de a rămâne stăpân pe situație a fost cea care ne-a ținut împreună până astăzi.

 

Deși n-am înțeles la acel moment ce susținea această capacitate (aveam aproximativ 15 ani când am devenit o nouă familie), piesele de puzzle au început să se unească în timp.

 

Am observat că în cazul unor evenimente ce scăpau de sub control, stările în care intrau el și mama erau total diferite. Ulterior, informațiile găsite într-un studiu psihologic mi-au confirmat că stările emoționale nu sunt provocate de evenimentele care au loc, altfel ar fi trebuit ca toți să reacționăm la fel. Noi suntem cei care determinăm aceste stări .

 

La vremea aceea mi se părea fascinant să știu că putem alege propriile stări, iar asta însemna că putem influența și stările celorlalți. Era surprinzător cum se calma mama doar prin simpla lui prezență și sentimentul de pace pe care-l emana.

 

Ceea ce făcea și face tatăl meu și în ziua de astăzi pare să fie natural pentru un ochi neavizat. În general atunci când întâlnim oameni de acest fel este ușor să presupunem că așa s-au născut. De cele mai multe ori lucrurile nu stau așa. Tatăl meu (îi spun așa pentru că îl consider tatăl meu chiar dacă nu el mi-a dat viață) a rămas orfan de la o vârstă fragedă. Viața a fost dură cu el și a fost nevoit să se descurce pe cont propriu.

 

A simțit deznădejde? A simțit că a fost nedreptățit? A simțit lipsa dragostei unei familii? A simțit furie? Cel mai probabil că da. Doar că la un moment dat toate astea nu l-au mai ajutat. La un moment dat a fost nevoit să facă o alegere fără să știe că asta îi va influența toată viața și va influența și viețile celor care se vor intersecta cu el. Fără informații de psihologie, programare neuro-lingvistică sau spiritualitate și cu o educație de doar câteva clase a ales să creadă că lumea în care trăiește este perfectă așa cum e ea și că totul e trecător.

 

Crezi că asta l-a scutit de noi experiențe menite să-l pună la încercare? Nicidecum. Dar felul în care percepea acum ceea ce i se întâmpla venea dintr-o poziție de detașare (și o să vorbim despre asta puțin mai încolo).

 

Așadar am o veste bună și una mai puțin bună pentru tine:

 

Vestea bună e că totul e trecător: avem tendința să ne amintim în primul rând momentele triste, dar este imposibil să rămânem blocați în acea stare pentru totdeauna.

 

Vestea mai puțin bună  este de asemenea faptul că totul e trecător. Asta înseamnă că nu putem să reținem pentru eternitate stările care ne fac să ne simțim fericiți.

 

Toți tânjim după stările care să ne aducă împlinire financiară, relații sănătoase, încredere în forțele proprii, libertate și echilibru. Și cu toate astea, tocmai emoțiile negative ca frica, îndoiala de sine, dorința de control, perfecționismul, furia, gelozia, invidia, grijile și frustrările ne împiedică să obținem ceea ce ne dorim.

 

Viața este suma unor momente, iar dacă am reuși să controlăm starea noastră emoțională la fiecare moment prezent, viitorul se va transforma efectiv sub ochii noștri.

 

De ce e important să înțelegi emoțiile

 

Revelația secolului XXI este aceea că emoțiile nu apar și dispar pur și simplu. Ele ne afectează sănătatea exact la fel cum o fac regimul alimentar sau exercițiile fizice. Emoțiile atrag reacții biologice în corp.

 

Stresul este principalul aliat al emoțiilor negative și dușmanul eliberării tale emoționale.

 

Care este legătura dintre emoții și stres

 

scapaEmoțiile sunt resimțite la nivelul creierului. Atunci când apare o amenințare (de exemplu cineva care vrea să te atace sau cineva care țipă la tine) apare instinctul de supraviețuire. Creierul primește un semnal de alarmă, iar centrul emoțional al acestuia ia instantaneu decizia de a ataca sau de a fugi.

 

Glandele suprarenale primesc de la creier mesajul de a produce cortizol și adrenalină în așa fel încât să poți învinge pericolul.

 

Corpul este făcut să se adapteze la amenințări bruște și apoi să revină la starea inițială, însă viața actuală pare să ne amenințe permanent în așa fel încât corpul nu mai revine la starea de liniște.

 

Ne încordăm și ne pregătim în fiecare dimineață pentru o zi de supraviețuire. Un șef furios, o rudă amenințătoare sau un șofer agresiv în trafic ne fac să reacționăm ca și cum am fi sub amenințarea unei arme. Hormonii de stres se transformă din aliați în caz de urgență în frică, furie, îngrijorare sau învinovățire. De aici până la boală este un singur pas.

 

De prea puține ori stăm să ne gândim la lucrul ăsta atunci când problemele par mai mari decât noi.

 

Eu sunt aici să-ți spun că se poate. Să te eliberezi emoțional nu înseamnă că n-o să mai ai vreodată de-a face cu emoțiile negative. Lucrul acesta este inevitabil. Ce poți face este să le conștientizezi și să le transformi pe măsură ce apar. Depinde numai de tine să-ți schimbi stările emoționale.

 

În partea a doua a manifestului o să primești 10 metode pentru a-ți controla emoțiile oricând dorești. Sunt metode din psihologie, NLP sau biologie pe care le-am aplicat pe propria mea piele de-a lungul timpului și care m-au ajutat să transform frica în curaj, frustrarea în răbdare, grijile în calm, depresia în speranță, timiditatea în încredere în mine, comparațiile cu ceilalți în descoperirea propriilor atuuri.

 

Până atunci aștept părerea ta. Ce crezi? E posibil să-ți controlezi emoțiile?

 

Te îmbrățișez cu drag și apreciere,

Simona Culea 

Poţi să te abonezi la newsletter pentru a fi la curent cu noile informatii de pe blog!  Vei primi totodată materialul gratuit "4 metode pentru a crea viața pe care o dorești"

Tot ce trebuie să faci este să completezi formularul de mai jos, apoi să confirmi cererea de abonare cu un click pe link-ul din emailul primit.

Articole asemanatoare:

Lasa un comentariu prin facebook:

comentarii prin facebook!

Powered by Facebook Comments

1 comments
valeriea
valeriea

La multi ani om frumos!Ma bucur ca existi,bine te-am intalnit!

Trackbacks

  1. […] Găsești în schimb aici 10 metode de control pentru stările emoționale, metode care dau rezultate pe moment, dar care devin aur curat atunci când le aplici pe termen lung. Îți recomand să citești înainte prima parte a articolului pe care o găsești aici. […]