Despre capcana regulilor şi cum să scapi din ea

 

 

Când scriu aceste rânduri privesc marea. Ador să privesc marea dimineaţa. Soarele este blând, apa este liniştită, începem o nouă zi din viaţă.

Privesc oamenii care se îndreaptă spre plajă. Îmi este uşor să deosebesc localnicii de turişti. Turiştii sunt entuziasmaţi, uluiţi de peisaj, dar totodată grăbiţi să se instaleze şi să simtă apa.

Localnicii de cele mai multe ori iau de-a gata ceea ce au lângă ei. Turiştii parcă trăiesc un miracol, localnicii sunt însă obişnuiţi cu ceea ce se întâmplă.

Trăim după reguli, atât interne, cât şi externe. Regulile se văd în lucrurile simple şi în felul în care ne trăim vieţile. E o regulă internă ca ceea ce este de preţ să fie rar, în loc să apreciem miracolele care se repetă. Nu pot să nu mă întreb dacă acei turişti se bucură la fel când văd un răsărit de soare în oraşul lor. Acolo timpul nu se mai opreşte în loc, ci viaţa este „normală”.

Viaţa sub imperiul lui „trebuie

Ne-am obişnuit să avem reguli cu ceea ce „trebuie” să se întâmple pentru a ne simţi bine. Ne-am obişnuit să ne lăsăm conduşi de ceea ce „trebuie” să facem sau să fim în viaţă, fără ca noi să devenim mai puternici sau mai fericiţi.

Atâta vreme cât ne structurăm viaţa în aşa fel încât fericirea noastră să depindă de ceva ce nu putem controla permanent, vom avea de suferit.

În loc să ne bucurăm de tot ce avem şi suntem, visăm la ce au alţii. În loc să facem muzică ascultăm muzică produsă de cântăreţi milionari. În loc să facem mai mult sport privim sportivi celebri. În loc să ne bucurăm de viaţă privim actori şi reclame care trec prin ceea ce credem că ar fi viaţa ideală. Atunci când trăim momente asemănătoare cu ceea ce ni s-a spus că „ar trebui” să avem, testăm gustul fericirii. Însă la un moment dat lanţul se rupe şi ne întoarcem la vieţile noastre de zi cu zi. Trăim sub imperiul lui „trebuieîn cea mai mare parte a timpului.

Cine sau ce îţi dirijează viaţa?

Îţi dai seama dacă trăieşti cum “trebuie” tocmai atunci când faci lucruri care te supără sau care te ţin pe loc. Asta înseamnă că nu mai alegi tu, ci doar că te controlează ceva din exterior.

Se spune că trei sferturi din membrii culturii noastre se concentrează pe exterior, adică consideră că starea lor emoţională se datorează unui persoane sau eveniment exterior: „M-am certat cu cineva”, „Am ghinion”, ‚Nu-mi merge bine la muncă” sau dimpotrivă, într-o stare de bine: „Mi-am întâlnit sufletul pereche”, „Azi am noroc”, „Mi s-a oferit o şansă de a mă angaja”.

Celălalt sfert alege să se concentreze pe responsabilitatea ce-i aparţine (adică pe interior), dar pot spune că eu personal n-am întâlnit prea mulţi oameni care să afirme: “Mă tem de singurătate”, „Nu ştiu ce să fac ca să nu mă mai simt aşa”, „Am un dialog interior negativ” sau dimpotrivă: “Merit să am oportunitatea asta”, „Eu am ales să mă simt bine”, „Am un dialog interior pozitiv”.

Am cunoscut multe persoane orientate pe exterior, iar una dintre ele trecea de la o extremă la alta. În primul rând îi acuza pe ceilalţi pentru tot ce i se întâmpla. Obţinea astfel distragerea de la propria persoană, dar asta nu schimba nimic în interiorul ei. În al doilea rând adora tot felul de personaje mondene. A admira pe cineva nu e neapărat un punct slab, însă atunci când începi să crezi că sunt mai buni decât tine, începi să vezi împlinirea ta ca pe ceva greu de atins. Toate acestea sunt consecinţe ale regulilor după care trăim.

Ce sunt regulile care ne guvernează viaţa?

M-am întrebat ce ne împiedică să ne simţim bine în fiecare zi. Nu este vorba de simplul cuvânt „trebuie”. Explicaţia constă în faptul că există prea multe reguli. Există reguli despre ce e bine şi ce e rău. Toate regulile exterioare formează un set de reguli interioare după care ne ghidăm viaţa. Tot ce trăim atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională este dirijat de sistemul de reguli. Regulile determină unde mergi, în ce te îmbraci, cine eşti, ce e acceptabil şi ce nu, ce prieteni ai, dacă te simţi bine sau nu.

Exemple de folosire a regulilor în viaţa noastră:

# comportamente de tipul: lucrurile nu sunt la locul lor (cine a decis unde e locul lor?), nu ştiu cu ce să mă îmbrac (cine a spus că hainele viu colorate se poartă doar vara?), masa de trei ori pe zi (corpul nostru nu ştie când are nevoie de hrană?), rolurile în viaţă (când s-a decis că femeia spală vasele şi bărbatul duce gunoiul?) plus multe alte situaţii în care faci ceea ce fac şi alţii, chiar dacă nu-ţi face plăcere;

# gândire de tipul bine sau rău/ corect sau greşit/ normal sau anormal

Ce e bine şi ce e rău pentru tine sunt regulile tale proprii. Nu există un adevăr absolut, pentru că felul în care vezi tu lucrurile se schimbă permanent.

A face lucrurile bine înseamnă să ai garanţia că nu dai greş. Ceea ce nu există. Vrem permanent să avem dreptate, dar oamenii sunt diferiţi şi au perspective diferite.

Trăim într-o lume în care avem permanent reguli şi pentru alţii: cum să se comporte rudele sau partenerii noştri, cum să gândească şi să vorbească persoanele publice, cum să arate sau să meargă străinii pe stradă;

# standarde şi etichete sociale

Simţi că trebuie să munceşti pe rupte, să îţi susţii partenerul, să ajuţi copiii la teme, să fii acolo când îţi spune şeful? Iar dacă nu o faci te învinovăţeşti? Ţi-ai stabilit nişte standarde personale care poate nici nu-ţi aparţin.

Etichetele sociale sunt pe de altă parte constrângeri în toată regula. Unele sunt de dorit, dar mare parte sunt lipsite de logică şi ne încurajează să nu mai avem propria opinie: „aici se dă 10% bacşiş”, „mănânc pentru că gazda mi-a adus mâncare”, „mă îmbrac aşa cum e la modă”, „vorbesc aşa cum trebuie”.

Ce câştigăm când ne agăţăm de reguli?

Ca orice lucru care ne ţine pe loc, regulile ne fac să credem că avem anumite avantaje dacă le urmăm orbeşte:

- primim felicitări pentru faptul că urmăm calea deja stabilită; suntem aprobaţi şi acceptaţi de cei din jurul nostru, iar asta ne face să ne simţim bine pentru că una dintre cele mai mari nevoi ale noastre este aceea de a face parte dintr-un grup social;

- atunci când ceva nu ne iese putem da vina pe faptul că am făcut lucrurile aşa cum trebuie atunci, dar pur şi simplu nu a funcţionat;

- îi putem manipula pe ceilalţi să facă ce vrem noi pentru că ar fi cazul să respecte şi ei regulile.

Care este soluţia de a scăpa din capcana regulilor ce nu ne fac bine?

Pentru unii regulile au apărut tocmai pentru a se împotrivi regulilor cu care au fost educaţi. Regulile, legea şi ordinele sunt necesare, însă asta nu înseamnă ca e cazul să le urmăm orbeşte. În momentul în care nu te simţi confortabil în propria piele din cauza unor reguli fără sens e momentul să regândeşti acele reguli, precum şi felul în care te comporţi.

Adevărul e că nimic nu stă între noi şi acea stare de bine despre care vorbeam la începutul articolului. Asta nu înseamnă să avem aşteptări mici, ci doar să ne bucurăm de fiecare moment, indiferent de ceea ce se va întâmpla. Ştiu că sună bine atunci când citeşti, dar că ţi se pare greu de aplicat.

Soluţia nu este însă dificil de aplicat atunci când vrei să-ţi schimbi viaţa spre binele tău. Adaptează următorii paşi la situaţia ta de viaţă:

1. analizează-ţi comportamentul şi fă o listă cu lucruri care crezi că aşa trebuie făcute, atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională;

2. conştientizează ce reguli îţi guvernează viaţa şi dacă sunt ele potrivite pentru ceea ce vrei să fii

Supunerea, fără a înţelege de ce te supui, te face un sclav emoţional. Important este să decizi pentru tine ce reguli se aplică şi-ţi sunt necesare şi pe care le poţi rupe fără a-ţi face rău ţie sau celor din jurul tău. A te împotrivi doar de dragul de a te împotrivi nu aduce nimic, dar câştigi mult mai mult atunci când eşti tu şi trăieşti viaţa ta, nu a celorlalţi.

Cum îţi dai seama dacă o regulă îţi fură libertatea? Aplică 3 criterii:

a. e imposibil de satisfăcut – are cerinţe fixe, eşti mereu într-o stare de derută;

b. satisfacerea ei depinde de ceva ce scapă de sub control – e cazul ca alţii să reacţioneze într-un fel;

c. îţi oferă doar câteva soluţii pt a te simţi bine şi mai multe pt a te simţi rău;

3. analizează ce reguli impui tu altora şi de ce aştepţi îndeplinirea lor

Aminteşte-ţi că te supără reacţia ta la ce fac cei din jurul lor, nu ceea ce fac ei. La baza oricărei supărări stă o încălcare a regulilor. Regulile tale te supără, nu comportamentul celorlalţi.

Repetă în gând: „Oare de ce-mi bat capul?” în loc de „N-ar trebui să se comporte aşa”

4. renunţă să mai gândeşti în termeni de corect sau greşit

Permite celorlalţi să arate şi să se comporte aşa cum vor ei, inclusiv să aibă alte păreri. Nu mai aştepta ca alţii să se schimbe;

5. renunţă la catalogarea experienţelor de viaţă în bune sau rele

În acest fel elimini amânarea pe care o simţi atunci când nu ştii ce să alegi. Spune-ţi mai bine: „Nu există rezolvarea ideală. Dacă fac aşa, urmările sunt astea. Iar dacă fac aşa, consecinţele sunt următoarele”. Vei descoperi că a lua decizii este un proces normal de cântărire a consecinţelor în acel moment. A privi marea, aşa cum fac eu acum, nu este mai puţin important decât ce face un inventator în acest moment. Sunt doar două lucruri diferite.

6. conştientizează că acele „trebuie” din viaţa ta nu sunt ale tale

Eşti om şi ai voie să nu fii aşa cum ţi se cere. Nimeni n-are dreptul să te pedepsească pentru că nu eşti ceea ce ţi s-a spus că trebuie să fii;

7. hotărăşte chiar tu cum să te îmbraci, cum să te porţi, cum şi ce să mănânci

Nu înseamnă că te întorci împotriva regulilor şi cauţi aprobarea pentru încălcarea lor, ci pur şi simplu eşti doar tu, fără a-ţi conduce ceilalţi viaţa;

8. alege să ai altă opţiune şi să păşeşti dincolo de grămadă

Poţi face asta lăsându-i pe ceilalţi să-şi vadă de ale lor în timp ce tu îţi vezi de drumul tău. Nu e nevoie să provoci o revoluţie la propriu. Fă un pas în lateral fără să faci zarvă.

E posibil ca lumea să te desconsidere, să nu te aprobe sau să râdă de tine. Faptul că tu încalci unele reguli considerate normale va fi deranjant pentru unii, care ar putea spune: „Ce-ar fi dacă toată lumea ar face la fel? Unde s-ar ajunge?”. Bineînţeles că nu va face toată lumea la fel, pentru că mulţi încă vor să depindă de sprijinul extern.

Nu spun să răsturnăm normele sociale, ci doar să avem libertate de a fi noi înşine în cadrul societăţii, libertate faţă de regulile ce nu au sens.

Evoluţia ta şi a lumii din jurul tău depinde de felul în care găseşti propriile reguli după care să trăieşti. Nu oamenii care s-au adaptat societăţii şi care au acceptat tot ce li se întâmplă au fost cei care au rupt barierele. Îţi decizi viitorul atunci când eşti tu, când faci ceva nou şi îţi construieşti o lume proprie. Poţi decide să fii persoana pe care o doreşti tu sau persoana pe care o doresc alţii. Alegerea îţi aparţine. Şi o poţi face chiar acum.

 

Eu sunt aici pentru tine,

Simona

 

P.S. Sunt curioasă cum îţi găseşti tu propriile reguli după care să trăieşti. Mi-ar plăcea să citesc asta într-un comentariu pe care îl poţi lăsa mai jos.

 

Sursa foto: Capcană, Cărţi

Poţi să te abonezi la newsletter pentru a fi la curent cu noile informatii de pe blog!  Vei primi totodată materialul gratuit "4 metode pentru a crea viața pe care o dorești"

Tot ce trebuie să faci este să completezi formularul de mai jos, apoi să confirmi cererea de abonare cu un click pe link-ul din emailul primit.

Articole asemanatoare:

Lasa un comentariu prin facebook:

comentarii prin facebook!

Powered by Facebook Comments

12 comments
Rosu Adina
Rosu Adina

Frumos spus, adevarat ca de cele mai multe ori incercam sa respectam anumite regului pe care le mostenim de generatii...eu cred ca cel mai important lucru este sa ajungi sa faci ceia ce iti place, sa faci cu pasiune, sa iei decizii pe care sa stii sa ti le asumi...

Simona Culea
Simona Culea

Regulile stabilite de comun acord sunt diferite de regulile impuse. Mulţumesc pentru comentariu, dragă Dana!

Simona Culea
Simona Culea

Mulţumesc frumos, Nusa. Mult succes în tot ce-ţi propui!

Nusa Bugeaq
Nusa Bugeaq

felicitari, Simona! un articol foarte bine scris si documentatat, ca sa zic asa... se simte experienta de viata!

Andrey
Andrey

ati atins un punct foarte sensibil. extrem de sensibil. chiar delicat. spre foarte delicat. dupa ce am citit articolul si mai ales dupa ce am inceput sa ma dezvolt personal in dauna altor aspecte, mi-am dat seama ca pur si simplu media, societatea, publicitatea si toate kestiile de genu sunt doar un mare rahat pt. oameni, pt. a-i tzine legati. va dati seama ce-ar inseamna fiecare sa faca ce simte, pai media si toate regulile ar da faliment. inca o data mi-am dat seama ca regulile sunt facute special pt. a-l juga pe om....exact ca un jug! cine iese din regulile astea, atinge divinitatea, supremul. sa faci ce vrei, ce simti, fara sa te gandesti "ce va fi" ...e fabulos. lupt inca sa ajung la acest nivel. cum am fost programat mereu de parinti, scoala, etc exact cum ati spus dvs sus, nu e usor, dar nici imposibil. 23 de ani sa fii programat ca un robot, iar la 24 de ani abia sa te trezesti...e o diferenta uriasa cat am fost super programat vs. cat am de cand incerc sa ies din acest rahat numite reguli sociale. e aur curat ce-ati scris mai sus. poate cel mai valoros articol pe care l-am citit in ultima vreme, oricum in top 10 este sigur. mi-a dat de gandit si mai profund ce-ar fi daca as reusi sa "rup bariere".

Livia
Livia

Simona draga , incep prin a spune ,,LA MULTI ANI!" pentru implinirea unui anisor de cand scrii.Scrii minunat si ma faci sa ma simt mai bine cand citesc articolele tale.Imi plac foarte mult.Tine-o tot asa ,scrie in continuare iar noi o sa fim din ce in ce mai multi care o sa citim ce scrii tu. Te imbratisez CU DRAG si iti doresc o saptamana minunata cu mult soare si fara REGULI.

Ely
Ely

Minunat articol si original, multumesc. Asa e..putini oameni sunt originali intr-o lume in care sa fi ca celalalt e un ,,trebuie'' impus in primul rand de conditionarea care a fost implementata in mintea omului in primii ani de viata, cum zicea cineva ,, e nevoie de 6 ani sa inveti regulile, apoi de o viata sa te dezobisnuiesti de ele''. Regula mea e urmatoarea: orice fac sa nu fac rau celor din jur sau mie, in rest traiesc cum imi dicteaza sufletul, el stie mult mai bine de ce am nevoie spiritual mult mai bine decat mintea.

Dana Draica
Dana Draica

Sunt si situaţii în care faci ceea ce nu-ţi face plăcere - important ca intr-o casa fiecare sa faca ceva, fie ca ii place fie ca nu, lucrurile trebuie facute.Trebuie sa existe reguli in orice casa asa cum trebuie sa existe si iubire. Important ca regulile sa fie stabilite impreuna. Foarte interesant articol. Felicitari!

Irina
Irina

Bună Simona, Ce minunat când citesc un mesaj de încurajare ca cel pe care l-ai scris mai sus! Nu mă mai simt oaia neagră a familiei pentru că (deocamdată doar) îmi doresc să trăiesc altfel. Cred că îmi voi găsi propriile reguli când îmi voi da timpul de care am nevoie pentru a fi eu însămi. Am nevoie de timp în care pur și simplu să stau în parc pe o bancă și să nu fac nimic. Cred că de fapt sunt foarte creativă și că pot găsi multe reguli frumoase pentru o viață fericită. Doar că mă las prinsă în rutina asta și nu fac nici o schimbare deocamdată. Uff.. Mesajul tău mă încurajează la schimbare. Adică, într-adevăr, ce mai aștept??

Simona
Simona

Mulţumesc, Andrey. Niciodată nu e prea târziu pentru a ne trezi. Vârsta n-are nicio relevanţă. Important e ce facem acum, la momentul 0.

Simona
Simona

Mulţumesc, draga mea Livia. Îţi doresc şi ţie mult curaj, succes şi inspiraţie în tot ce-ţi propui.

Simona
Simona

Nu te învinovăţi că încă nu te mişti. Când vei simţi puternic nevoia, vei face schimbarea. Momentan conştientizezi că ai nevoie să te regăseşti, să fii tu cu tine. Fă asta şi vei găsi răspunsurile cu ce e bine pentru tine să faci în continuare.