Cealaltă față a monedei: 29 de lucruri pe care am învățat SĂ LE ACCEPT în 29 de ani

 

 

Articolul anterior, legat de cele 29 de lucruri pe care am decis să nu le mai accept, a provocat reacții puternice din partea cititorilor. În urma lui am primit zeci de mesaje. Printe liste personale și experiențe de viață, au apărut sugestii de a întocmi o listă cu lucrurile pe care să le acceptăm în viață.

Părerea mea este că avem nevoie să știm foarte bine ce nu acceptăm pentru a putea stabili limita a ceea ce decidem să acceptăm. În acest caz acceptarea devine o hotărâre proprie de a gândi, vorbi sau acționa într-o anumită direcție . A accepta nu înseamnă a fi împins de la spate sau a reacționa „așa cum trebuie”.

În sens invers, a accepta în cunoștință de cauză duce inevitabil la a nu accepta ceva ce ar putea încălca propriile principii.

Așadar, este vorba de două posibilități de a alege, diferite și totuși strâns legate între ele. Ce nu acceptăm și ce acceptăm reprezintă două fețe ale aceleiași monede. Cu toate acestea, nu putem arunca moneda în aer, lăsând în voia sorții alegerea ce are puterea de a ne schimba cursul vieții. Este nevoie să devenim conștienți de cele două alternative, iar apoi să cântărim câștigul și pierderea posibile prin alegerea uneia dintre ele.

Ca urmare a sugestiilor primite, am luat o altă foaie de hârtie și am conturat o listă a celor 29 de lucruri pe care am învățat să le accept în viață. Această listă nu exclude, ci completează lista anterioară. Primele 15 lucruri le găsești mai jos, iar următoarele 14 vor apărea în articolul următor:

1. Propria intuiție

Uneori nu există nicio bază rațională pentru a acționa atunci când aud: „Fă-o!”, „Va fi bine, o să vezi!”. Știu că este vorba de intuiție, acel al șaselea simț și atât. Nu încerc să caut explicații. Mă las câteva secunde pradă acestei voci și aștept. Aștept să văd cât durează. De cele mai multe ori, vocea devine și mai insistentă: „Ce mai aștepți? Dacă n-o faci acum ai mari șanse să pierzi ocazia! Acceptă! Spune da! Pune mâna odată pe telefon”.

În ultimul an am acceptat mai multe astfel de experiențe decât în toată viața mea la un loc, iar efectele se văd în ceea ce am devenit.

Similar, aceeași voce îmi spune când să stau în banca mea fără a mă obliga sau dojeni. Am învățat s-o ascult și să observ, de fiecare dată din ce în ce mai puțin mirată, cum mă conduce pe acolo pe unde aveam nevoie să merg;

2. Ego-ul

În opoziție cu intuiția este ego-ul meu cu dialog interior negativ atașat. Îl simt atunci când este încăpățânat și vehement: „O să suferi”, „O să te lovești”, „O să te faci de râs”, „O să dai greș”, „Nu ești ca X sau ca Y”.

Spre deosebire de intuiție, se supără dacă trec peste el. Știu că nu se oprește decât în momentul în care am acționat și mai știu că va reveni. Știu că în cazul în care într-adevăr eșuez îmi va spune: „Ți-am zis eu!”, iar dacă reușesc: „Eee, ai avut noroc de data asta!”. Acceptându-l în loc să mă lupt cu el pot în schimb să acționez mai repede;

3. Schimbarea

Tony Robbins spune că schimbarea este automată, dar progresul nu. Schimbarea există în viața fiecărui om. Acceptarea schimbării ca fiind implicită ne dă șansa de a evolua odată cu ea. Asta nu înseamnă că dacă ne lăsăm pradă schimbării vom fi mai buni de a doua zi, dar putem spune: Astăzi lucrurile s-au schimbat, cum pot beneficia eu de această schimbare?;

4. Greșelile

Da, știu, te uiți în stânga și-n dreapta și auzi: “Greșelile sunt lecții”. „Cum să consider greșelile lecții?”, îmi spuneam în timp ce plângeam că viața e nedreaptă cu mine. Era nevoie să treacă timp, să-mi revin și să spun: „Da, ce tare sunt acum!”. Până făceam o altă alegere greșită și iar se repeta povestea: plâns + gânduri negative.

A venit însă ziua în care am spus „Stop”. Am luat o hârtie și am scris tot ce am făcut bun până atunci. Niciunul dintre lucrurile alea n-ar fi existat dacă n-aș fi greșit înainte. Acum pot să afirm că greșelile sunt lecții, dar doar după am unit punctele din viața mea, așa cum spune Steve Jobs;

5. Lipsa de valoare a diplomelor

Mult timp am fost convinsă că titlurile obținute îmi vor garanta reușita. Am crezut că educația este același lucru cu studiile și că după 18 ani de școală lumea mi se va pune la picioare. Am înțeles ulterior semnificația expresiei „școala vieții” și am acceptat că educația se dobândește pe tot parcursul vieții. Educația și diplomele nu valorează nimic fără acțiune;

6. Angajamentele față de obiectivele mele

Cu greu am învățat că este o diferență mare între a visa și a face ceva concret pentru visurile tale. Am acceptat că un angajament față de ceea ce mi-am propus înseamnă renunțarea la beneficii imediate și uneori sacrificii;

7. Relativitatea timpului

Am avut și am în permanență o listă zilnică cu sarcini de îndeplinit. Erau zile la al căror final simțeam frustrarea de a nu reuși să fac tot ceea ce mi-am propus. Aceeași goană exista peste tot în jurul meu: oameni, mașini, grabă în cea mai mare parte a zilei.

Cu toată graba din lume, rezultatele în ceea ce-mi doream nu apăreau și asta pentru că este o diferență uriașă între a face multe și a face ceea ce este necesar pentru a reuși. Rezultatele se pot obține și fără goană, iar timpul petrecut alergând după ele nu garantează obținerea lor;

8. Persoanele potrivite

Timpul își recapătă sensul atunci când este folosit în avantajul nostru. Obișnuiam să-mi prețuiesc timpul într-atât de mult încât am ajuns să reduc la maximum întâlnirile și ieșirile ce-mi furau ore întregi. Însă nu acele întâlniri reprezentau scurgeri de timp, ci ceea ce obțineam eu în urma lor. Am învățat că timpul lângă persoane deschise la minte, focusate și care mă susțin este un timp care se dilată. Am ajuns să ador astfel de momente;

9. Lucrurile  pe care nu le înțeleg

“Cea mai mare formă de ignoranță este aceea în care respingi ceva despre care nu știi nimic.” Wayne Dyer

Am judecat oameni și circumstanțe. Am crezut că dețin adevărul până când adevărul meu și-a schimbat forma. Adevărul meu nu este același cu adevărul altcuiva. Eu pot doar să decid ce este bine pentru mine în acest moment. Atâta tot. Nu pot să înțeleg deciziile altei persoane, dar pot să le accept și e nevoie să le accept dacă nu vreau să-mi transform viața într-o luptă fără rost;

10. Imperfecțiunea

Am alergat după perfecțiune în toate domeniile vieții mele: corp perfect, relații perfecte, carieră perfectă. Perfecțiunea există de fapt în fiecare dintre noi: în mine și în tine deopotrivă. Suntem deja tot ceea ce avem nevoie, dar noi căutăm constant perfecțiunea în exteriorul nostru. Acolo perfecțiunea își pierde sensul și rămâne doar un standard de neatins. Acolo există imperfecțiunea. Acceptând imperfecțiunea și faptul că nu putem controla ceea ce e în afara noastră este singura cale de a ne apropia de propria noastră perfecțiune;

11. Lipsa de pregătire

În strânsă legătură cu perfecționismul a stat pregătirea mea intensă, de la pregătirea pentru întâlniri și examene până la pregătirea pentru oportunitățile din viața mea. Tocmai această pregătire (sau mai bine zis lipsa ei) mă făcea să ezit atunci când ar fi fost cazul să profit de ceea ce-mi apărea în cale. Adevărul este că nu suntem vreodată pregătiți. Credem că n-avem suficientă experiență, cunoștințe sau abilități. Acea oportunitate este însă menită să ne ofere experiența, cunoștințele sau abilitățile după care tânjim, iar dacă nu profităm de ea distrugem orice șansă de a ne dezvolta;

12. Reflecția în cei din jurul nostru

Cum aș putea fi eu reflecția unui șef care nu face altceva decât să amenințe subordonații?” „Cum pot fi reflecția unui om care țipă?”. Așa ceva mi se părea inacceptabil. Oamenii ăștia din cărți aveau o realitate diferită de a mea. Am înțeles apoi că o reflecție nu înseamnă un lucru identic în mine, ci o anumită nevoie a personalității mele ce astfel este satisfăcută. Poate eu doresc să țip pentru a exprima ceea ce țin închis în mine sau poate că doresc să controlez viețile celor din jurul meu.

În psihologie există așa-numitul principiu al oglinzilor, conform căruia atragem oglinzile în viețile noastre pentru a vedea ce ne este necesar, ce putem schimba sau îmbunătăți la noi înșine;

13. Principiul că totul în viață este un schimb

Când am acceptat că orice aș face, dau ceva la rândul meu (timp, sentimente, energie), am înțeles că pot alege. Pot alege să-mi dau timpul unui angajator sau pot să-l folosesc pentru mine. Pot să intru în conflicte sau pot să-mi păstrez energia pentru lucruri care mă ajută. Pot să aștept să-mi spună altcineva că sunt frumoasă sau pot să mă iubesc așa cum sunt fiind totodată conștientă că sunt unică și frumoasă în felul meu;

14. Iertarea

Până nu demult, acest punct n-ar fi existat pe lista mea. Îmi era imposibil să iert persoanele care m-au rănit, intenționat sau neintenționat. E puțin spus că am învățat să accept iertarea în viața mea. Am învățat că iertarea este obligatorie dacă vreau să îmi fie bine. Nu spun că e ușor, dar efectele resentimentelor se simt asupra persoanei care le poartă, nu asupra celei învinuite;

15. Responsabilitatea

Poate cea mai importantă acceptare la nivel de identitate a fost aceea a propriei responsabilități față de mine și de viața mea. A fost nevoie să iau parte la ideile și visurile altora. Am realizat că sunt responsabilă pentru alegerile și greșelile mele, dar mai ales pentru cum voi merge mai departe.

În articolul următor voi reveni cu următoarele 14 lucruri de pe listă, lucruri pe care am învățat să le accept spre binele meu. Până atunci aștept comentariul tău. Spune-mi ce ai acceptat tu din proprie inițiativă (acel ceva care astăzi îți face viața mai bună)?

Aceeași,

Simona

Sursa foto: Cursă

Poţi să te abonezi la newsletter pentru a fi la curent cu noile informatii de pe blog!  Vei primi totodată materialul gratuit "4 metode pentru a crea viața pe care o dorești"

Tot ce trebuie să faci este să completezi formularul de mai jos, apoi să confirmi cererea de abonare cu un click pe link-ul din emailul primit.

Articole asemanatoare:

Lasa un comentariu prin facebook:

comentarii prin facebook!

Powered by Facebook Comments

20 comments
Lenuş Glavaşc
Lenuş Glavaşc

am acceptat schimbarea, am acceptat ca ptr a merge inainte e bine sa iert si sa ma iert, si a face visele sa devina realitate trebuie lucrat in acea directie

Carmen
Carmen

Foarte frumos sintetizate toate aceste aspecte. Ma regasesc in multe dintre ele. Felicitari pt tot ceea ce faci si succes in continuare. Iti multumesc!

Mihaela Istrate
Mihaela Istrate

da cred ca si problema mea e tot cu iertarea.nu pot sa ma iert nici pe mine macar, dar pe cei din jurul meu care mi-au gresit nu cred ca asi reusi!

carmen
carmen

AM INVATAT:-Sa fiu buna,toleranta,umana,dar sa nu uit ca cea mai importanta persoana din viata mea sunt EU;-Sa nu caut mereu vinovati ptr esecurile mele;-Ca nu trebuie sa ma simt vinovata si nici sa ma justific ptr felul in care imi administrez viata;-Ca viata inseamna alegeri si ca niciodata nu e prea tarziu sa o traiesc asa cum doresc;-Sa ma bazez pe propriile mele puteri, sa cred in mine si sa nu-i mai las pe altii sa ma descurajeze sau sa imi spuna ce si cat pot.AM INVATAT SA FIU EU! AM INVATAT SA IUBESC! TE IUBESC,SIMONA,MS.PTR TOT CEEA CE-MI OFERI!

Irina
Irina

Am invatat sa accept ca pot face si pot avea tot ceea ce imi doresc, atat timp cat cred in asta si am rabdare :D

Mugur
Mugur

Citind, imi dau seama ca mai am de lucru la toate situatiile prezentate mai sus, la unele mai mult, iar la altele mai putin. Am avut momente in viata cand am crezut ca am depasit pentru totdeauna limitarile, prin acceptare sau in alta maniera, dar, ulterior, in alte situatii acestea au revenit.

CHIFOR DANIELA-MONICA
CHIFOR DANIELA-MONICA

Ma regasesc in majoritatea articolelor tale.Unii spun ca ar fi in ele citate ale altora.Acest aspect nu ma intereseaza chiar deloc.Ma intereseaza ceea ce transmiti si recunosc e de un real folos.Pentru mine a sosit timpul schimbarii si datorita articolelor tale imi fac curaj si totodata mi se confirma ca ceea ce gandesc chiar daca nu am pus in practica in totalitate este adevarat,dar ca sa accepti acest adevar iti trebuie o anumita mentalitate si mult,mult curaj in aceste vremuri.Iti doresc multa sanatate si inspiratie pentru a putea ajuta cat mai multe persoane mai mult sau mai putin debusolate in acest secol XXI.Te imbratisez cu drag!

Dani Ella
Dani Ella

Ma bucur ca impartasesti see you noi ceea ce tu consideri ca este important in viata fiecaruia. Astept continuarea. O zi minunata iti doresc!

Susanu Mihaela Ioana
Susanu Mihaela Ioana

Foarte frumos!Dar eu nu pot ierta... nicio persoana care ma dezamagit sau mi-a facut rau... Imi aduc mereu aminte acele momente si ma gandesc de zece ori daca mai pot avea incredere in persoana respectiva!Dar in acelasi timp vreau ca persoanele carora le-am gresit fara sa vreau sa ma ierte... P.S : Abia astept articolul urmator!

Valentina Racaru Dumitrana
Valentina Racaru Dumitrana

Imi place lista aceasta! Sunt cel mai bun exemplu pentru valabilitatea punctului 5. Aceept lucrul acesta. Voi invata, ca si tine sa imi folosesc timpul pentru mine si nu pentru un angajator.

Serghei
Serghei

Dragut mod de a aborda lucrurile! Nu stiam ca esti bloggerita, salutari lui Cosmin!

Siti As
Siti As

Citisem despre astea, tu le scoti frumos in evidenta, cinste tie ca le accepti la varsta ta. Eu ma straduiesc. Te iubesc

sabina
sabina

abia astept urmatorul articol,este interesant ceea ce scrii tu.

nicoleta
nicoleta

In primul rand am invatat sa iert.Si lucrul acesta m-a ajutat sa merg mai departe, si sa nu mai prvesc in trecut.Dar cu toate acestea viata mea este un haos,pe toate planurile, si simt ca nu mai am timp sa fac ceea ce-mi doresc,ceea ce-mi place.Dar acum, pt ca te-am descoperit Simona, cred ca voi reusi.Iti multumesc ca esti aici pt noi.

Simona
Simona

Minunat spus, draga mea Carmen!

Simona
Simona

Si faci si ceva in sensul asta. :) Te imbratisez!

luminita
luminita

Draga Simona, iti multumesc ca imi reamintesti unele lucruri, ca imi atragi atentia asupra altora...stii ca se spune: ca suntem la scoala reamintirii - nu invatam nimic nou, de fapt, ne reamintim ... de aceea, nu voi spune ce am invatat, ci ce am aflat despre mine. In ultimii ani, am aflat ca trebuie sa ma accept si sa ma iubesc asa cum sunt, chiar daca timpul nu ma rasfata si chiar daca uneori lucrurile nu ies chiar pe placul meu, am aflat ca a darui iti da o bucurie mai mare decat a primi, ca natura e un prieten pe care poti conta in orice imprejurare, ca schimbarea face parte din legile firii, ca n-am dreptul sa-i judec pe altii, ca nimeni nu e nici mai prejos, nici mai presus decat mine, ca a fi amabil nu costa nimic, ca e important cu cine si ce fel iti petreci timpul...ca fiecare din noi e mai puternic decat crede.

Simona
Simona

Felicitări, Nicoleta!

Simona
Simona

Multumesc si eu, Luminita.

Trackbacks

  1. [...] primele 15 lucruri din cele 29 pe care am învățat să le accept de-a lungul vieții mele aici. Astăzi vin cu ultimele 14 dintre ele, sperând să îți dea un imblod în a-ți întocmi propria [...]